Escrocherie
Escrocherie (din franceză escroquerie) (sinonim înșelăciune) este numită o infracțiune contra patrimoniului, privat sau public, care constă în înșelarea unei persoane prin mijloace frauduloase în scopul obținerii unor profituri.[1]
Escrocheria are ca scop dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere.[2]
Escrocheria constă în inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un fals material injust, dacă s-a pricinuit o pagubă.[3]
Tipuri de escrocherii
[modificare | modificare sursă]- Escrocherii financiare
- Escrocherii telefonice
- Escrocherii imobiliare
- Escrocherii cibernetice
- Escrocherii romantice
- Escrocherii cu ajutoare și donații
Escrocherii cibernetice
[modificare | modificare sursă]2025: NGate (smishing + malware NFC)
O schemă mixtă de phishing prin SMS care conduce la instalarea unui APK malițios denumit NGate pe Android. După instalare, malware-ul captează tăcut semnalele NFC ale cardurilor contactless plasate în apropiere, permițând clonarea cardurilor și traficul fraudulos de fonduri în aplicațiile bancare. Semnalează prima utilizare combinată a tehnicilor de smishing și extragere NFC din România.[4]
2023: MOVEit (vulnerabilitate în sistem de transfer fișiere)
Exploatarea unei breșe critice din software-ul MOVEit, folosit de mii de organizații, care a permis atacatorilor grupului CL0P să acceseze bazele de date și să expună datele personale a peste 93 milioane de persoane. Breșa a afectat sectoare variate, de la sănătate la guvernamental.[5]
2021: Colonial Pipeline (ransomware)
Un atac cu ransomware asupra operatorului de conducte de petrol Colonial Pipeline din SUA, care a dus la oprirea tuturor operațiunilor pentru cinci zile, cauzând penurie de combustibil pe Coasta de Est. Gruparea DarkSide a cerut un răscumpărare de 75 BTC (≈4,4 milioane USD), din care autoritățile americane au recuperat ulterior 63,7 BTC.[6]
2018: Magecart (web skimming)
Consorțiu de grupări infracționale care injectează cod JavaScript malițios în paginile de checkout ale magazinelor online pentru a fura datele de plată introduse de utilizatori. Printre victime notabile s-au numărat British Airways (380 000 de carduri compromise) și Ticketmaster (40 000 de clienți afectați).[7]
2017: WannaCry
Un atac ransomware de tip criptoworm care a infectat peste 230 000 de calculatoare din peste 150 de țări, cerând recompense de 300–600 USD în Bitcoin și profitând de vulnerabilitatea „EternalBlue” din Windows. În ciuda patch-urilor Microsoft, multe sisteme neactualizate au fost compromise, cu pierderi estimate la până la 4 miliarde USD.[8]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ DEX '98
- ^ Codul Penal, Capitolul VI Infracțiuni contra patrimoniului, Articolul 190. Escrocheria
- ^ Dicționar juridic: escrocheria
- ^ „Escrocherie care golește conturile bancare prin telefon”. Ziarul Actualitatea. .
- ^ Imano, James Slaughter, Fred Gutierrez, and Shunichi (). „MOVEit Transfer Critical Vulnerability (CVE-2023-34362) Exploited as a 0-day | FortiGuard Labs” (în engleză). Fortinet Blog. Accesat în .
- ^ Brîndușescu, Andrei (). „Efect de domino: Atacul asupra Colonial Pipeline, posibil ca urmare a unei singure parole compromise”. Economedia.ro. Accesat în .
- ^ „British Airways suffers breach, 380,000 card details stolen” (în engleză). www.welivesecurity.com. Accesat în .
- ^ Dobrescu, Petre (). „Val de atacuri informatice | Zeci de mii de companii din întreaga lume, afectate de un atac cibernetic fără precedent. Pierderile sunt greu de estimat”. Libertatea. Accesat în .